Alexandru Mărchidan
. 33 de cuvinte
pentru Luiza şi alte câteva poeme
PITEŞTI, 2017
1
Copertă: Viorica Stoica Fotografie copertă: Sorin Dănuţ Radu Tehnoredactare: Alexandru Mărchidan Lector: Magda Grigore
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MĂRCHIDAN, ALEXANDRU 33 de cuvinte pentru Luiza şi alte câteva poeme / Alexandru Mărchidan. – Piteşti: Tiparg, 2017 ISBN 978-973-735-907-0
Tipărit la S.C. TIPARG S.A. DN 65B Varianta Autostradă - Slatina Tel.: 0248/615416; 0248/615417 Tel./fax: 0248/221348 E-mail:
[email protected]; www.tiparg.ro
2
Un punct tare ai să vezi Luiza vor fi multe încercări de a pune poduri peste prăpăstii ce nu trebuie trecute tu să nu te sperii însă de această nebunie ascunde-te şi priveşte mai bine nebunia desprinderii frunzelor nu te grăbi să opreşti acasă fiecare lacrimă ce-ţi dă ocol lucrurile spre care alergi capătă un nou contur un bun venit aşteaptă să te îmbrăţişeze la orice pas
3
tu te-ai lăsat cuprinsă cu totul de umbra cuvintelor aşa cum florile îşi reazemă zilele pe soare dar frunzele şi îmbrăţişările şi florile au timpul lor şi în timp e un punct tare ca o piramidă de ceaţă tu să nu te sperii însă ascultă şi priveşte mai bine nebunia plecării timpului zilele îşi reazemă lumina pe tine.
4
Lecţie de filosofie erau acolo chipul tău şi toate frunzele care se-ntorc iarnă de iarnă în lumea cealaltă a lor fluviile universului purtau în matcă reflexii pe care ţi le citesc în privire (în primăvara timpului cerul suferea doar de o singură singurătate)
5
la împărţirea cuvintelor a venit numai tăcerea.
6
Cântec japonez în sfârşit au plecat toate măştile la casele lor să ne aşezăm la marginea timpului şi să cerem iertare păsărilor care nu şi-au găsit pacea. înaintea tăcerilor ecourile florilor de ieri încearcă un joc nou umbrele şi-au luat haine ivoire aşa cum toamna mai lasă soarele câte-un ceas la vedere. ştiu că merită să trăiesc chiar şi numai dacă odată
7
aş putea ademeni spre tine un izvor de linişte acum că au plecat toate măştile la cuştile lor şi redesenăm ploaia pe chip.
8
Poate nu crezi, dar e o declaraţie de dragoste în fluviul acesta nesfârşit sorii vin şi pleacă doar tu rămâi martor trecerii mele prin văi de cenuşă te iubesc chiar şi când îmi ceri să mă aprind ori să mă schimb în gheaţă nu te aştepta să fiu mereu aici (să-ţi spun drept mă duc
9
să fac din poezie chilie).
10
Caché ascunde-te unde vrei măcar libertatea de a purta când trebuie acea pelerină să nu o iroseşti unii se ascund ca fotografiile în album alţii ca tăcerea sub pietre noi rupem cu durere o fărâmă de nor şi ni-l ascundem în vise de aceea ne înţelegem uşor precum arcadele peste toate furnicile timpului.
11
Sufletului în taler vei pune tăcerile împreunate toate să dea di