Grădina De Dincolo. Zoosofia. Comentarii Mitologice

Preparing link to download Please wait... Download

E-Book Overview

Grădina de dincolo. Zoosofia. Comentarii mitologice [The Garden Beyond. Zoosophy. Mythological Commentaries], Cluj: Dacia, 1980

E-Book Content

C O L ECŢ IA „D I S C O B O L U L" COPERTA COLECŢIEI DE I VASILE POP SILAGHI I ANDREI OIŞTEANU GRĂDINA DE DINCOLO • ZOOSOPHIA EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA 1980 Bunicilor mei, NICOLAE OCHIDEPIATRĂ si KLARA FLOAREDEGRÎU. • Deosebita gratitudine a autorului - colabt1Jratoarei sale, ANGELA GABRIELA TOMA GRĂDINA DE DINCOLO Comentarii mitologice la basmul Harap Alb CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE O definiţie a mitului e greu de dat. Şi aceasta pen­ tru că este îndoielnică găsirea unei singure definiţii susceptibilă de a cuprinde toate tipurile şi funcţiile mi­ tului În toate societăţile arhaice şi tradiţionale. ( 1 , p. 1 4 ) . Apărînd la un anumit nivel de dezvoltare al societăţii umane, şi anume atunci cînd oamenii s-au unit În j urul aceleiaşi credinţe şi cînd a fost necesară transmiterea ace�tei credinţe urmaşilor, mitul redă credinţa oamenilor referitoare la geneza şi esenţa lumii, la realitatea supe­ rioară, absolută. Această realitate absolută, sau repre­ zentarea ei în mintea omului arhaic, constituia ele­ mentul Sacru. Conform opiniei lui Mircea Eliade, mitul redă o istorie sacră, el dezvăluie sacralitatea înfăptuirilor zeilor sau eroilor mitici. Deci mitul ar fi o „irupţie a sacrului în profan " . (1). Această „irupţie" presupune trecerea printr-un punct de inflexiune care este alegoria, deci printr-un proces de „sublimare". Alegoria este o lege obligatorie a mimilui pentru că, 'În primul dnd, în spatiul profan nu există termeni cu care să se descrie o experienţa sacră şi, În al doilea rînd, pentru că mitul trebuia să ascundă profanilor secretele unei astfel de experienţe. Mitul şi ritualul erau secrete păzite cu străş­ nicie. Numai iniţiaţii puteau să le cunoască. Iniţiatul societăţilor arhaice conferea sacral itate tuturor activită­ ţilor şi evenimentelor din viaţa sa. Numai sacralitatea dădea acestuia ideea ide „realitate" , „valabilitate" şi „du­ rabilitate" a aqiunii sale. Or, ieşirea din spaţiul profan 6 era automat produsă dacă omul arhaic repeta gesturi şi acţiuni făcute „la origine", . conform miturilor, de către zei sau eroi mitici. Această repetare, urmînd norme stric­ te, prestabilite, reprezintă esenţa ritului. Rezultă deci că ritul este o „dramatizare" a mitului. Filologul so­ vietic V. I. Propp, Încercînd să găsească originile bas­ mului fantastic, aj unge la aceeaşi concluzie susţinînd că În timpul ritualului de iniţiere neofitului i se povestea chiar mi tul tribului. „Corespondenţa .dintre compoziţia mi turilm şi ba · s melor, pe ·de o parte, şi ·succesiunea aqiu­ nilor ce aveau foc iîn caidrnl iniţierii, pe de aha, ne obligă să credem că se povestea f neofitului - N.A. ], tocmai ceea ·ce se petrecea cu tînăml, cu acea deosebire că per­ sonajul În cauză nu era el, ci strămoşUJl, 1Întemeietorul ginţii şi ail idatinifor, cel care, nă•scut În 1chip mir.ainilos, s-a .d us În Împărăţia urşilor, lupi·l or etc., a1dudnd de acolo focUJl, ·dansurile magi.ce ş.a.m.d." (2, ip . 4 5 8 ) . Paralel cu schimbarea modului de viaţă a l societăţii (de exemplu, trecerea de la vînătoare la agricultură) , elementele suprastructurale (organizarea socială, mitu­ rile, ritualurile etc.), se modifică şi ele. Fenomenul acţio­ nează mai lent asupra miturilor şi mai drastic şi mai rapid asupra ritualurilor, acestea din urmă fiind ele­ men te concret-active, generate şi legate intim de condi­ ţiile eco nomice. Ritualurile şi miturile specifice vechiului mod de viaţă se modifică , se degradează, diminuîndu-şi n ecesitatea, importanţa şi complexitatea. Ele vor fi în­ locuite cu altele, impuse de noul mod de viaţă, f