E-Book Overview
Lucrarea de față este o trilogie asupra unor cadre și forme elementare de gîndire, și anume asupra spațiului, timpului și cauzalității la poporul român.
Culegerea materialului documentar, acela înregistrat pînă în anul 1944, aparține cu precădere unor zone etnografice de mari tradiții populare, așa cum au fost Gorjul de Nord, Arge ul i Muscelul, Sibiul cu satele mărginene, Făgărașul, Cîmpulungul Moldovenesc, cercetate în cadrul colii sociologice de la București, iar cel nou aparține îndeosebi Țării Bîrsei Brașov, prin reluarea cercetărilor între anii 1947 și 1952 i mai tîrziu, în anii 1965 i 1966, de astă dată sub auspiciile Academiei R.S.R. încercările de sinteză ce le prezentăm aici sînt rezultatul acestor cercetări de teren, observații asupra unor fenomene ce aparțin realității, unele ce se produc în mod spontan, neprovocat experimental, așa cum sînt, bunăoară, obiceiurile, ceremonii sau acte rituale singulare, iar altele după un plan analitic, dar care nici el nu este lipsit de un contact cu faptele.
E-Book Content
SPAȚIU, TIMP Ș I CAUZALITATE LA POPORUL ROMÂN
ERNEST BERNEA (28 martie 1905, Focș ani-14 noiembrie 1990, Bucureș ti; este înmormîntat la Cemica) — sociolog ș i et nograf. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu" din Brăila, fiind copil de trupă, ș i facultățile de Litere (română ș i franceză) ș i Filozofie din Bucureș ti (1929), unde contactul cu N. Iorga ș i Nae Ionescu i-a marcat definitiv anii tinereții. Studii de spe cializare (1930-1933) în sociologie ș i istoria religiilor la Paris (cu sociologul Marcel Mauss) ș i Freiburg (cu filozoful Martin Heidegger). Secretar al Secției de monografii sociologice la Institutul Social Român (1933-1935) ș i membru al echipelor monografice din cadrul Ș colii sociologice româneș ti, înteme iate de Dimitrie Guș ti; conferențiar (1935-1940) la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a ținut pri mul curs de etnologie din țara noastră; fondator (1935), îm preună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică ș i I. Samarineanu, al revistei ș i al colecției editoriale Rînduiala; director în Ministe rul Informațiilor ș i director de studii în Ministerul de Externe. Intre 1939 ș i 1954, cu unele perioade de libertate, trece prin lagărele de la Vaslui ș i Tîrgu-Jiu, prin închisorile de la Braș ov, Peninsula, Poarta Albă ș i Capul Midia, printr-un domiciliu obligatoriu într-un „sat nou", popular, din Bărăgan; în 1955, sub acuzațiile de „filozof existențialist" — promotor al miș că rilor „de tip naționalist" — ș i „negare a importanței miș cării muncitoreș ti" prin accentul pus pe civilizația română săteas că, este condamnat de Tribunalul Militar Bucureș ti la zece ani temniță grea; eliberat în toamna anului 1962, după ispăș iri grele în închisorile Jilava, Văcăreș ti ș i Aiud, se retrage la Tohanu Vechi, lîngă Braș ov, unde scrie poezii ș i eseuri, face unele anchete etnografice; în urma recomandărilor lui Perpessicius, Al. Philippide ș i Miron Nicolescu revine la preocupările sale de cercetător (1965-1972) în cadrul Institutului de Etnografie ș i Folclor din Bucureș ti. încearcă în repetate rînduri să-ș i publi ce studiile, bogatul ș i prețiosul material cules de-a lungul ani lor pe teren, dar reuș eș te cu greu, în mică măsură ș i numai cu prețul unei autocenzurări excesive ș i mutilante a textelor. în 1984, în ajunul Congresului al XlII-lea al PCR, este din nou anche tat de Securitate, bătut bestial ș i i se confiscă ș apte manuscrise. OPERA Ș TIINȚIFICA: (studii ș i articole) Contribuții la problema calendarului în satul Cornova (1932); Botezul în satul Cornova (1934); Muzeul romanesc de etnografie (1937); „Bradul" de înmormîntare (1938); Tehnică ș i magie (1940); Datină ș i obicei (1942) etc.; (volume) Timpul la țăranul român (1941); îndemn la simpli tate (1941); Maramureș ul, țară romanească (1943); Civilizația ro mână sătească (1944); Poezii populare