Figuri

gérard genette Aurul cade sub fier • Vîrtej încremenit • Fericirea iui Mallarmé? • Utopia literară • Psiholecturi « Structuralism ș i critică literară • Figuri • Tăcerile lui Flaubert • Literatura ca atare • Rațiunea criticii pure • Literatura ș i spațiul • Frontiere ale povestirii • Verosimil ș i motivație • Le jour, la nuit • Limbaj poetic, poetică a limbajului • „Stendhal" • Critică ș i poetică • Poetică ș i istorie • Metonimia la Proust e figuri editura* univers GÉRARD GENETTE FIGURI GÉRARD GENETTE FIGURES I, FIGURES IL FIGURES III (g) Éditions du Seuil, 1966, !969, 1972, Paris Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurii UNIVERS FIGURI GÉRARD GENETTE Selecție, traducere ș i prefață de ANGELA ION • IRINA MAVRODIN Bucureș ti, 1978 Editura UNIVERS NOTA ASUPRA EDIȚIEI Cu l e g e r e a de față cuprinde următoarele studii : Eor tombe sous le fer ; Vertige fixé ; Bonheur de Mallarmé f* ; L’utopie littéraire ; Psycho­ lectures ; Structuralisme et critique littéraire ; Figures ; Silences de Flau­ bert ; La littérature comme telle (Figures I) ; Raisons de la critique pure; La littérature et l’espace; Frontières du récit; Vraisemblance et motivation ; Le jour, la nuit ; Langage poétique, poétique du langage ; „Stendhal* (Figures II); Critique et poétique; Poétique et histoire; Métonymie chez Proust (Figures III). Notele, cînd nu se face altă specificare, aparțin autorului. Traducerea textelor a fost făcută împreună cu următorii studenți de la Universitatea din Bucureș ti, Facultatea de limbi străine, secția de limbă ș i literatură franceză : Carmen Aga—Florentina Bunea — Mariana Cihiriță — Narcisa Ciauș u — Roxana Ciortea — Ruxandra Constantinescu — Maria Cudelcă — Adriana Drăguș escu — Carmen Gribincea — Anca Magherescu — Cristina Maliutin — Adina Petruțoni — Mihaela Adina Popescu — Jana Rotescu — Rodica Stoenescu — Liliana Stoicescu — Mirela Ș etraru — Simona Ș tefănescu — Doina Țolescu — Flavia Vernescu. PREFAȚA Apr o pr ie r e a de pe pozițiile esteticii marxiste, într-o viziune ș tiinți­ fică integratoare, a unor moduri de abordare ș i metode ale criticii mo­ derne, ni se pare nu numai posibilă, ci ș i necesară. Un demers care ar putea deveni stimulator ni s-a parut a fi cel întreprins de Gérard Genette prin cîteva studii cu caracter programatic, dar ș i prin cele în care, aplicată la cîțiva autori, critica literară devine poetică, aflîndu-ș i totodată origi­ nea în aceasta. La Genette, reprezentant de prim ordin al aș a numitei Neo-retorici, întîlnim, după părerea noastră, sub forma cea mai crista­ lizată, un punct de vedere istorist, exprimat dealtfel ș i de. către alți teoreticieni aparținînd aceleiaș i direcții, ca Barthes, Todorov etc. „într-un anume moment al analizei formale trecerea la diacronie se impune", „refuzul diacroniei sau interpretarea ei în termeni nonistorici aducînd prejudicii teoriei însăș i", precizează el, la modul cel mai cate­ goric, în Poétique et histoire. Nu există deci incompatibilitate, în analiza formelor, între studiul sincronic (analiza imanentă,, „lectura", „descrierea" textului, care încearcă să reconstituie sistemul textului) ș i studiul dia­ cronic. Refuzul istoriei, atribuit uneori nediferențiat criticii for­ maliste, este o punere între paranteze provizorie în cazul celor mai im­ portanți reprezentanți ai ei, o suspendare metodică. După Genette, ale cărui afirmații în acest sens ni se par cel mai sistematic susținute, această critică, ce ar trebui mai corect numită, spune eil, teorie a formelor lite­ rare sau poetică, este menită să întîlnească în mod inevitabil în drumul ei istoria. în această nouă concepție despre statutul criticii ș i cel al poeticii, privite ca discipline complementare între care există schimburi neîncetate, ambele considerate a fi o apropiere fundamentală de literatură, în timp