Metode De Altoire

multe titluri am ajuns la retipăriri anuale chiar dacă tirajele ating trei, patru sau cinci mii de exemplare. Dar. iată că. aşa cum timpul nu stă pe loc. nevoia de informaţii apropiate şi de latura ştiinţifică a unei activităţi nu numai de cea practică este in creştere. N e sunt adresate întrebări de către cititori care s-au pregătit pentru şi au activat sau activează în domenii care nu au nici o legătură cu agricultura. Gradul dc com plexitate al răspunsurilor la aceste întrebări a depăşit de m ulte ori nivelul de informare pe care ni l-am propus şi pe care l-am atins în lucrările publicate până acum. Aşa s-a ivit necesitatea de a trece la o nouă etapă a programului editorial care să cuprindă lucrări în care partea ştiinţifică să aibă locul ei bine stabilit ală­ turi de partea practică, păstrând în acelaşi timp uşurinţa de înţelegere. Există tară îndoială, un număr impresionant de specialişti de elită care au activat sau activează încă în agricultură. Cu mulţi am colaborat cu rezul­ tate deosebite şi avem în continuare proiecte importante ce vor fi realizate în anii următori. Prin urmare nu lipsa autorilor români ne-a determinat să contractăm câteva lucrări apărute în străinătate. Motivul este altul şi anume lipsa materialului grafic (desene, fotografii, schiţe, etc) care în publicaţiile străine au ajuns la o calitate desăvârşită, iar la noi ori nu există, ori este realizat în condiţii tehnice precare. Nu fără regret am transformat fotografiile color din original în fotografii alb-negru. Şi aces­ tea redau destul de bine detaliile care se urmăresc, dar diferenţa de val­ oare (chiar şi numai artistică) există. Altfel însă preţul unui exem plar ar IÎ crescut şi mai mult. iar interesul nostru este să avem cititori cât mai mulţi şi mai ales pe aceia care cumpără o carte pentru simplul motiv că le este necesară efectiv. Ing. Florin M ateeseu Directorul Editurii M .A .S.T . 4 I. ALTOIREA CA POSIBILITATE DE OBŢINERE A UNUI SOI NOU ŞI DE ÎNMULŢIRE A ACESTUIA Fructele delicioase ale mărului Jonathan sau ale părului Williams nu s-au putut obţine doar prin voia naturii. Perfecţiunea multora dintre soiurile cunoscute astăzi se datorează unui proces lent şi îndelungat de transformare la care au concurat forţe diferite. Lupta extrem de dură pentru supravieţuire este unul dintre factorii de selecţie naturali. Această selecţie naturală. în cele mai multe cazuri, nu a con­ dus la păstrarea soiurilor valoroase pentru om. ci dimpotrivă. Astfel, este cunoscut că soiurile cu creşteri naturale puternice se impun. în lupta pentru existenţă, soiurilor cu creşteri mai slabe. Dar soiurile cu creşteri mai slabe, în multe cazuri, rodesc mai devreme şi mai abundent, aşadar sunt mai intere­ sante pentru om. Abia o dată cu intervenţia omului în domesticirea plantelor a început selectarea soiurilor valoroase, care, în lipsa intervenţiei, probabil că ar fi fost învinse în lupta pen­ tru existenţă. Activitatea conştientă de obţinere a soiurilor prin selecţie simplă a fost mai mereu impulsionată chiar de către natură, prin apariţia întâmplătoare de plante cu carac­ teristici noi sau de anumiţi mutanţi. De multe ori, caracteristicile principale ale soiurilor noi erau superioare celor ale soiurilor cunoscute până atunci. Treptat, s-au definitivat caracteristicile plantelor sălbatice precum şi ale sortimentelor derivate dintr-un soi primar. în epoca modernă, cultivarea metodică îşi aduce aportul ei la îmbunătăţirea însuşirilor plantelor de cultură. Prin 5 mijloace specifice se urmăreşte obţinerea de particularităţi dorite. Am făcut aceste scurte precizări pentru a se vedea cât de mult timp a putut contribui natura, dar şi ce importantă a fost conlucrarea cu omul în procesul de obţinere a soiurilor pe caic le cunoaştem azi. Cea mai mare parte a soiurilor (cu excepţia unor soiuri de prun) au putut ti menţinute. î