E-Book Content
Laura Lippman a crescut in Baltimore §i a revenit in ora$ul natal in 1989, angajandu-se ca reporter la ziarul The Sun. A publicat ?apte carp in timp ce lucra ca ziarist cu norma intreaga, dupa care ?i-a parasit slujba pentru a se dedica in intregime literaturii. A scris unsprezece romane in seria Tess Monaghan, ?ase romane de sine statatoare §i o eoleepe de povestiri. Carple sale au fost recompen sate cu numeroase distinepi, precum premiile Edgar, Quill, An thony, Nero Wolfe, Agatha, Gumshoe, Barry §i Macavity. Autoare apreciata, cu numeroase bcstselleruri pe lista New York Times, Laura Lippman revine cu un nou roman, o poveste plina de forfa $i absolut fascinanta, care penduleaza abil intre trecut ?i prezent pentm a explora efectele devastatoare ale unei experience traumatizante asupra intregii vieji a unei victime.
LAURA
LIPPMAN
TE'AS RECUNOASTE d in t r
M IE
-6
Traducere din limba engleza Carmen Ion
PARTEA INTAl Te-as recunoaste dintr-o mie
-Iso, e timpul sa... Eliza Benedict s-a oprit la baza scarii. Era timpul s3 ce? Toata vara aceea - si acum erau in august - avusese Itroll leave cu gasirea cuvintelor potrivite. Nu cine stie ce IIicruri complicate, doar cuvintele acelea in stare sa exprime cinopi putemice sau concepte abstracte, sa inlesneasca mitrturisirile dificile catre cei dragi. Bajbaia in cautarea color mai simple vorbe, a celor mai banale substantive. ,Si n-avea decat treizeci si opt de ani. Ce avea sa se faca la cincizeci sau la saptezeci? Desi mama ei, de saptezeci si :ppte de ani, avea mintea brici. Nu, nu era decat o chestiune de timp, de adaptare la icvenirea in State dupa o sedere de sase ani in Anglia. Ceea ce era o ironie, avand in vedere ca Eliza evitase cu scrupulozitate anglicizarea in timpul petrecut acolo; li considera snobi pe americanii care adoptasera jargonul englezesc. Si totusi, la intoarcerea in tarS nu-^i putea scoate din cap si din vocabular cuvinte precum lift, lorry, quid] loo1. Rezultatul fiind ca se simtea adesea amutitS, ca acum Nu rdmanea fSra cuvinte, cum se spune, ci era coplesitd de povara lor, se tneca in ele. A luat-o de la capSt, inSMndu-si vocea spre scari fara sa pipe, o tehnica de care era foarte mandril -Iso, e timpul pentru antrenamentul de fotbal. -D e soccer, a repiicat fiica ei cu glas inabusit, dar evident dispretuitor, glasul capatat in urmS cu sapte luni, cand implinise treisprezece ani. A urmat un sir de bufnituri ?i de izbituri, de zgomote de sertare trantite si de usi trase, 1 Termeni folositi in engleza britanicS in locul americanismelor
elevator, wagon, penny, toilet (n.tr.)
clupit care vocea lui Iso a rSsunat mai limpede. (De unde Dumnezeu n vorbise inainte? Statuse cu capul bagat in cosul de rufe murdare, in pulover sau in vasul de toaletd? Eliza isi fticea o multime de griji, absolut nejustificate, in legatura cu deranjamentele stomacale.) Cum se face ca acolo ii ziceai soccer, cand toatS lumea ii spunea fotbal, si aici spui fotbal, cand toat3 lumea ii zice soccer? a intrebat Isobel. Mctcar mi'dm amintit ctL mai nou te cheama ho. -Trebuie sa ajungi la antrenamenr si stiu ca nu-ti place s3 intarzii. -Fotbalul e mai bun, a spus Albie, ivindu-se langa cotul Elizei. Abia implinise opt ani si inca ii pl&cea sS. stea pe langa - sau de partea - mamei. -M ai bun in ce sens? Ca sport sau ca termen? - C a termen. E mai potrivit cu realitatea decat soccerul. lYnt ru Cl'Sin fotbal e vorba mai ales depicioare1, p uneori de cap, $i de mSini, in cazul portarului. In timp ce in fotbalul american sc folosesc mai mult mainile decat picioarele - nu pica dim cu pidorul in minge. O aruncS sau alearga cu ea In bmp' 1 an >III ii 11 r|r i(| place mai mult? Illil i'l ii t •„( jm n%iiso acele cuvinte, ca si cum asrfel ar ft devenit realitate. I ll/ahcth avea acum cincisprezece ani, iar Vonnie urma sa linplineasca optsprezece