Anatomia Criticii

northrop frye # critica istorica • teoria modurilor # modurile ficţionale # moduri ficţionale tragice • moduri ficţionale co m ice# moduri tem atice # cri­ tica etica: teoria simbolurilor # fazele literare şi descriptive - simbolul ca motiv şi ca semn # faza form ala: simbolul ca imagine # faza mitica: simbolul ca a rh e tip # critica arhetipala: teoria m iturilor# teoria semnificaţiei arhetipale - imagistica apocaliptica # imagistica demonica #im agistica analogica # mitul recurenţei: eposul # ritmul continuităţii: proza # ritmul decorului: dram a # ritmul asocierilor: lirica # formele specifice ale dramei # formele specifice tematice (lirica şi eposul) anatomia criticii editura, univers NORTHROP FRYE ANATOMIA C R IT I CI I Coperta colecţiei: Sergiu Gtorgescu G Princeton University Press — 1957 Princeton — New Jersey — S.U.A. ANATOMIA CRITICII NORTHROP FRYE în româneşte de DOMNICA STERIAN Şi MIHAI SPĂRIOSU Prefaţă de VEEA CĂLIN Bucureşti, 1972 Editura UNIVERS PREFAŢĂ D in tre m o dalităţile — fo arte num eroase astăzi — de ab o r­ d are critică a fenom enului literar, m odalităţi care, au todefinindu-se teoretic cu aju to ru l unor decisive sugestii sociologice, psi­ hologice, filosofice, precizează atitu d in i estetice, critica n u m ită „arh etip ală" este d in tre cele care ne in v ită să p ătru n d e m în u niversul poetic cu m ijloace proprii poeziei. In linii m ari, m etoda arh e tip ală porneşte de la convingerea că, în orice operă de artă, se poate descoperi un m odel (pattern) orig in ar — de obicei d eriv at din m iturile i fu n d am en tale ale unei civilizaţii — şi care stilizează o atitu d in e sau un afect p ri­ m ordial din v ia ţa colectivităţii sau a individului. P reocuparea arheologilor, antropologilor, apoi a filosofilor şi psihologilor p en ­ tru ritu ri, practici m agice şi, evident, p en tru m iturile care le alim entează, s-a tran sm is în chip specific esteticienilor şi cer­ cetăto rilo r literari. De la Creanga de aur a lui F razer, p în ă la schem ele m itice analizate şi u n ificate de L evy-Strauss, in teresu l p en tru m itu ri a cucerit investigaţia Literară, p e n tru care era de m u lt cunoscută im p o rta n ţa a rh e tip u rilo r miitice de-a lungul unei istorii m ilenare extinzîndu-se în ciclul european de la H om er la Jaimes Joyce şi T. S. Eliot. C o n tribuţia psihanalizei a adăugat un elem ent nou studiilor antropologice în dom eniul stru ctu rilo r m itice, elem ent stim u lato r p en tru unele abordări arh e tip ale ale fenom enului artistic, d a r de care nu toţi aceia pe care îi num im adepţi ai criticii arh e tip ale au înţeles să profite. D upă opinia lui C. G. Jung, om ul civilizat păstrează, la nivelul obscur rep rez en ta t de un inconştient colec­ tiv, am in tirea unor dom enii ale cunoaşterii pe v rem u ri sensibili­ zate în m ituri. A şa s-ar explica de ce lite ra tu ra continuă să resim tă a tra c ţia m iturilor, în tr-o epocă în care ele au în cetat de m u lt să m ai fie obiectul credinţei religioase. A stfel m itul care povesteşte o istorie sacră, un evenim ent p etre cu t în tr-u n tim p fabulos, isto ria unei creaţiuni, a unei tran sfo rm ări a haosului în ANATOMIA CRITICII VI cosmos, sau im ită un fa p t p etre cu t în zonele dorinţei, in tră în patrim o n iu l afectiv şi apoi artistic, du p ă cum ne spun te o re