E-Book Content
M itul A n t ic E len D ram aturgia i Clio Mănescu UNIVERS Clio Mănescu MITUL ANTIC ELEN ŞI DRAMATURGIA CONTEMPORANĂ Coperta: Simona Niculescu Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurii UNIVERS Clio Mănescu MITUL ANTIC ELEN ŞI DRAMATURGIA CONTEMPORANĂ Editura UNIVERS Bucureşti— 1977 NIVELELE MITULUI. TRANSPUNEREA MITULUI SACRU ÎN POEZIE încercarea de a urm ări relaţiile existente între m itul antic elen şi dram aturgia contemporană şi de a descoperi sensuri actuale în m anifestările de gîndire şi de artă ale trecutului, semnificaţii care se adresează omului zilelor noastre, trebuie să pornească în mod firesc de la unele precizări m enite să circumscrie conceptul cu care se ope rează. D eterm inarea riguroasă a conceptului de m it ar reprezenta o operaţie dificilă, tocmai pentru că ten tati vele în acest sens au fost numeroase şi deseori contradic torii. Se im pune totuşi o delim itare a semnificaţiilor m i tului, chiar şi atunci cînd el este privit doar ca tem ă lite rară, într-un demers com paratist care-1 implică. Interesul pentru m it şi problemele sale, stim ulat de filozofia, de estetica şi de literatu ra romantică, a fost deo sebit de viu în ultim ele două secole, caracterizîndu-se prin m anifestarea unor m ultiple perspective de abordare, care angajează domenii de cercetare variate, ca istoria religii lor, filozofia şi sociologia culturii, etnografia, estetica şi critica literară, sau chiar lingvistica. Sfera largă a con ceptului cu implicaţiile sale semantice generatoare a mo dalităţilor diverse de abordare explică în ultim ă instanţă şi dificultatea unei precizări a conceptului. Singularizate şi absolutizate, perspectivele am intite nu ar putea oferi o explicaţie suficientă, care să acopere com plexitatea con ceptului ; luate în totalitatea lor, ele subliniază o rela tivă am biguitate a conceptului, explicabilă prin polisemia m itului. Această polivalenţă axiologică a m itului este, pe de o parte, consecinţa unor semnificaţii diferite pe care le comportă nivelele la care se m anifestă m itul originar, nivelul sacru, nivelul social, nivelul etic, cel gnoseologic 5 şi nivelul poetic. Pe de altă parte, polisemia este şi o u r mare a dinamicii receptării m iturilor în circulaţia lor de-a lungul epocilor istorice. Procesul receptării m iturilor pre zintă la nivelul relaţiilor operă-public o trecere de la re ceptarea iniţială, spontană, cu implicaţii religioase, la o receptare conştientă, cu funcţii gnoseologice şi la o recep tare estetică. Această modificare observată în procesul re ceptării m iturilor uneori foarte tim puriu, chiar şi în epoca elaborării lor, explică şi proliferarea semnificaţiilor. Dacă iniţial receptorii mitului, integraţi în realitatea mitului pe care o trăiau nemijlocit, erau în m ăsură să-i înţeleagă semnificaţia, pentru receptorii unor epoci ulterioare, de taşaţi de m entalitatea mitică, mesajul originar se estom pează, deschizînd calea unei instabilităţi semantice. Aceasta deranjează determ inarea precisă a conceptului, dar face posibilă reînnoirea perm anentă a temelor mitice în circulaţia lor literară. Mitul poetic, în accepţiunea cu care operează cerceta rea comparatistă, care încearcă o explicare şi o justifi care a temelor mitice în dram aturgia contemporană, se prezintă ca o variantă a unui limbaj metaforic. Dacă, la început m itul poetic ca limbaj metaforic a exprim at o m entalitate mitică, firească pentru o anume treaptă de dezvoltare a procesului de cunoaştere a realităţii, specific comunităţii primitive, apelul la m it în alte condiţii de dezvoltare a gîndirii, prezenţa m itului poetic în literatura contemporană bunăoară, corespunde unor semnificaţii di ferite de cele originare. Cercetarea m itului ca temă literară trebuie să debu teze prin menţionarea proc