Cum Alegem Aparatul Fotografic

Preparing link to download Please wait... Download

E-Book Overview

lng. Sylviu Comănescu, Hon. E. FIAP, ''Cum alegem aparatul fotografic'' Colecţia Foto-film, nr. 6, București: Editura Tehnică, 1969 Formarea imaginii pe cale optică constituie un fenomen observat şi ounoscut încă din cele mai vechi timpuri ale civilizaţiei omeneştL Invăţatul grec Aristotel a observat că mzele de lumină care pornesc de la un obiect luminos, pătrunzînd într-o cameră întunecată printr-o foarte mică deschidere circulară, formează pe peretele opus, o imagine înrtoarsă a obiectului luminos. Camera aceasta întunecată - camera obscură - aşa cum a fost numită încă din evul mediu, stă şi astăzi la baza construcţiei aparatului fotografic.

E-Book Content

$. Comănescu alege m aparatu l fotografic Cum 6 lng. Sylviu Comănescu Hon. E. FIAP Cum ale ge m aparatul fotografic Colecţia Foto-film Editura tehnică B u c u r e ,tl-1969 Ce este aparatul fotografic? ...... . decît o copie mai mult sau mai puţin fidelă a ochiului omenesc, sau ma:i exact, reuniunea coordonată a diferite organe optice şi mecanice, concnrînd la formarea unei imagini pentru obţinerea apoi a ·unei foto­ grafii. Capitolul I Ce este aparatul fotografic ? I. De la camera obscură la aparatul automa& Formarea imaginii pe cale optică constituie un fenomen observat şi ounoscut încă din cele mai vechi timpmi ale civilizaţiei omeneştL Invăţatul grec Aristotel a observat că mzele de lumină care pornesc de la un obiect luminos, pătrunzînd într-o cameră întunecată printr�o foarte mică deschidere circulară, formează pe peretele opus, o ima­ gine înrtoarsă a obiectului luminos. Camera aceasta întu­ necată - camera obscură - aşa cum a fost numită încă din evul mediu, stă şi astăzi la baza construcţiei apara­ tului fotografic. Celebrul artist şi savant al şcolii florentine, Leonardo da Vinci (1452-1519), descrie şi explică pentru prima 3 dată, în mod ştiinţific formarea imaginii în camera ob­ scură. Descrierea era foarte dară : ,;atunci c!nd imagi njle obiectivelor lu.minate din afară pătrund prlntr-un mic orificiu într-un spaţiu întunecat, acesie imag ini pot fi primite p2 o bucată de hîrtie albă, r.,şezată la o oarecare distanţă de acest ol'ificiu : obiect.ele vor fi văzut.€ cu pro­ •priile lor forme şi culori, mai mici ca dimensiuni şi ră3turnate, din oauza razelor luminoa3e. '' Către anul 1550, cunoscutul matematician şi filozof italian din Pavia, Jerome Cardan, montează în locul mi­ cului orificiu circular al camerei obscure o lentilă bicon­ vexă, ce2a ce are ca efect obţinere:i. unor im:i.gini mai dare şi mai lumino.ase. Opt ani mai tirziu, ve n eţ ian ul Daniel Barbaro adacigă lentilei lui Cardan o diafragmă, .ceea ce îmbunătăţeşte şi mai mult imagin ea dată de camera obscură. Matematicianului Johann Sturm în 1676, prin interca­ larea u n ei oglinzi la 45 ° faţă de „obieoti 11", i se atribuie realizarea unei camere obscure, reflex, ca apoi călugărul din Wiirzberg, Zahn J. reducîndu-i dimensiunile şi bunătăţind-o încă mai mult, să stabilească principial mera reflex a timpurilor noastre. îm­ ca­ In anul 1 826, fostul ofiţer francez Nicephore Niepce, utilizează prim:::i. dată camera obO'.cură pentru fotografie. Niepce, peatru a urmări formarea imagin ii pe stratul se;1sibil, face camerei ob:>cure un mic orificiu „de privit" cJre se putea deschide după dorinţă. Er::i. de f ap t un sistem de a controla „expunerea". Ceva mai tîrziu, în 1839, Daguerre, pictor sc2nogrnf francez din Paris, în colab::>rar·2 cu Niepce, a folosit un aparat format din două .cutii de lemn oare culisau un::i. în interiorul celeilalte ; pe pereuel'2 uneia era prins într�un tub o lentilă menisc Wollast::m, ou 0 distanţă focală de 38 cm şi cu luminozitatea ele 1 :14. Obiectivul era pro